Dansul mirilor

Salut!

Azi, despre dansul mirilor. Voi scrie in calitate de fosta mireasa si fosta si viitoare nuntasa.
Am avut o intalnire cu un profesor de dans si, din una in alta, am ajuns la dansul mirilor.
Moment in care, de ce sa tac daca pot sa spun ce cred? Si iata ce cred:

Dansul mirilor trebuie sa fie un moment romantic si sa fie momentul magic de inceput al nuntii.
Dar ce te faci daca mirii se hotarasc ca vor sa aiba un dans de neuitat si apeleaza la un profesor de dans? Vor de obicei vreo 4 ore de dans, dupa care sa-l faca invidios si pe Mihai Petre.
Rezultatul? Doi miri scortosi, cu doua bete-n fund, crispati, care numara 2 la stanga 2 la dreapta, nu neaparat amandoi in acelasi timp la stanga sau la dreapta.
Mireasa nervoasa ca tocmai a calcat-o pe rochie, el cu tocul infipt in pantof....inceputul nuntii e cum nu se poate mai frumos.

Dar daca ar alege ei sa-si traiasca dansul mirilor? Asa cum stiu ei, agatati unul de gatul altuia, leganandu-se de pe un picior pe altul si fredonandu-si la ureche melodia pe care si-au ales-o.
Sau, daca tin neaparat sa fie dansatori profesionisti la nunta, sa mearga la cursuri cu vreo 6 luni inainte, timp suficient sa se armonizeze ca si cuplu care danseaza. Rezultatul? Un dans al mirilor natural si frumos, o noapte de dans de neuitat si petreceri la care, in calitate de invitati vor face deliciul.

Asa incat, dragilor, nu invatati sa numarati pasi de dans ca sa va impresionati invitatii!
Dansul ala se cheama dansul mirilor. Bucurati-va de el. Asa cum va pricepeti. Dar , daca tineti neaparat sa luati cursuri pentru ca aveti cate doua picioare stangi de lemn, luati-le din timp astfel incat sa va bucurati si voi de primul dans ca oameni casatoriti.
Astept comentarii. Curaj! :)

Pup.
V.